Monografia Comunei

Istoria asezarii

Teritoriul comunei Costuleni a fost locuit din timpuri stravechi, existand o continuitate, chiar daca pentru unele perioade istorice dovezile sunt putine si chiar nesemnificative. Dovezile au iesit la iveala in urma unei cercetari organizate in cadrul santierelor arheologice, iar uneori intamplator, cu ocazia unor lucrari agricole sau a constructiei soselei Iasi-Raducaneni-Husi.

La Lutarie (Costuleni) s-au gasit fildes de mamut si oase mari de animale preistorice. La Nisiparie (Cozia), la Iaz (Hilita), pe locul numit "Rosu-Pataciune" (Covasna), in zona Podisul Hilita, pe platoul dealul Hilita au fost descoperite piese de silex, resturi de locuire si asezari din paleoliticul superior. Cultura Cucuteni este prezenta la Cozia si spre marginea de sud a satului Covasna, in locul numit La Punte. Fragmente ceramice, un varf de sageata, un cutit din silex apartinand bronzului tarziu - Cultura Nona au fost descoperite pe Dealul Hilita si pe Dealul Rosu. In Covasna si la Cozia au fost descoperite si cercetate asezari hallstaltiene; inventarul arheologic se compune aproape exclusiv din ceramica decorata cu motive imprimate, incadrate in Cultura Babadag II.

Prezenta scitilor in Moldova (secolul VI i.Hr.) este dovedita de cateva morminte si obiecte, pumnale de tip scitic si un cazan descoperite la Cozia si Iacobeni. Ceramica dacica este prezenta in complexul arheologic de pe Dealul Hilita (sec. V-III i.Hr.). In intinsa statiune Curatura - In Cier, unul dintre nivelele de locuire apartine civilizatiei daco-getice (sec. IV-II i.Hr.), cu ceramica din pasta fina sau grosiera, decorata cu brau alveolat sau cu incizii oblice. Ceramica dacica (sec.I-III d.Hr.) apare in siturile arheologice din Covasna si Hilita. Elementele civilizatiei romane (sec. II-IV d.Hr.) patrund in zona dacilor liberi (Podisul Hilita). Valul migratiilor a cuprins si comuna Costuleni, dovada necropola de la Cozia, apartinand unor populatii germanice. Cultura Raducaneni (sec. XI-XII d.Hr.) este semnalata si la Costuleni (vestigii descoperite la Curatura, La Punte). Epoca feudala este semnalata in est-sud-estul satului Hilita si in Covasna.

Din studiul documentelor, reiese ca satele comunei Costuleni faceau parte din Branistea Domneasca de langa targul Iasi, despre care au scris Radu Rosetti si Constantin Cihodaru. Branistele domnesti erau rezerve oprite pe seama domniei, cuprinzand paduri, campii, fanete, rauri, parauri, balti prielnice asezarii de mori si construirii de iazuri. Zona scaldata de Bohotin si Cozia, cu paduri in care teiul era foarte raspandit, era prielnica pentru asezarea prisacilor. Venitul principal in Braniste era zeciuiala de la stupi, dijma fanului cosit si plata pasunatului. Cu paza Branistei si perceperea veniturilor erau insarcinati branistenii, oamenii mai de seama ai locului. Branistea Bohotinului cuprindea si teritoriile satelor din comuna Costuleni. Adeseori Branistea Bohotinului a fost supusa unor devastatoare atacuri si pustiiri de catre ostile razboinice.

top

Geografia si clima zonei

Geneza si evolutia reliefului au fost studiate inca din secolul al XIX-lea, de Grigore Cobalcescu. Studiile si cercetarile geologice inclina spre ipoteza ca fundamentul regiunii ar reprezenta un sistem muntos, prabusit in vechime, care se leaga cu sistemul montan din Europa Nordica si de Est. Ulterior acest edificiu montan si-a pastrat mobilitatea, s-a craterizat intrand sub influenta puternica a factorilor externi, in conditiile unui climat cald si arid. Toti acesti factori au nivelat relieful inalt, care in timp s-a transformat intr-o intinsa suprafata sculpturala, invadata de mai multe ori de apele marilor, care au fosilizat tot mai mult platforma.

Din punct de vedere al seismicitatii, teritoriul comunei Costuleni se afla sub influenta focarului moldav al Vrancei. De-a lungul anilor, zona a fost afectata de cutremure, intensitatea si modul de manifestare nefiind uniforma pe teritoriul comunei, probabil din cauza constructiei diferentiale a depozitelor geologice de suprafata.

Subsolul comunei Costuleni este sarac in minerale utile, resursele de argile si nisipuri sarmatice avand o importanta economica locala. In Costuleni (dealul Mocra), Hilita (Vararia) si Covasna (dealul Piciorului) exista nisipuri cuartoase care ar putea oferi utilizari in industria sticlei, metalurgiei, materialelor de constructii, dar nu s-a intocmit un proiect de valorificare economica a acestora. Calcarul din dealul Vacaria a fost folosit in secolele XVIII-XIX si pentru obtinerea varului.

Relieful actual se desfasoara ca o suita de dealuri in genaral uniforme si interfluvii largi. De la nord-vest spre sud, sud-est se intinde Coasta Prutului care domina intregul ses aluvional Jijia-Prut. Relieful structural si petrografic este constituit din platourile inalte de intindere nu prea mare, cel mai intins fiind cel din nordul comunei. Luncile reprezinta cea mai tanara unitate de relief, reprezentata de sesul aluvial al raului Jijia si micile lunci ale paraurilor Covasna si Hilita. Terasele de lunca ale Jijiei au inaltimea medie de 8-10 m, fiind sapate in nisip galben grosier cu pietris rar.

Teritoriul comunei Costuleni se incadreaza in arealul climatului temperat continental, cu nuante si influente specifice reliefului deluros, cu amplitudini termice mari de 650C si precipitatii medii anuale limitate. Acestea se datoreaza predominarii maselor de aer continental, de origine acvatica, reci in timpul iernii, calde si uscate vara. Temperatura medie anuala este de 9,80C, temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,70C si a celei mai calde (iulie) de 20,80C.

Umiditatea relativa a anului se inscrie cu valori cuprinse intre 84,1% in luna ianuarie si 64,6% in luna iulie. Media lunara a precipitatiilor prezinta o crestere a valorilor din martie pana in iulie (136,7 l/m2) si o descrestere treptata din august pana in octombrie, pentru ca in noiembrie media precipitatiilor sa cunoasca o usoara crestere.

Reteaua hidrografica de suprafata corespunde in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Jijiei. Aici se afla cumpana de ape dintre bazinul hidrografic al Siretului si Prutului, respectiv Barladul si Jijia. Afluentii principali ai Jijiei, pe care ii aduna pe teritoriul comunei, sunt Covasna si Comarna. Apele subterane prezinta o mare varietate, adancimea stratului freatic fiind cuprinsa intre 0,5m in lunca si 9m in zona de terase, iar nivelul hidrostatic variaza intre 0 si 2m.

Vanturile neregulate predomina din nord-vest si nord iarna si sud-est primavara si vara. Crivatul bate cel mai puternic la Costuleni din cauza faptului ca nu intalneste obstacole majore de relief. Unele vanturi locale prevestesc incalzirea vremii: Vuietul Moldovei la Costuleni, Homoranul la Covasna, Harabagiul la Cozia. Vanturile dinspre nord-vest de la padurea Rotari aduc ploi, iar vanturile dinspre sud-est (Varful Piciorului) aduc iarna viscole si vara ploi mari. Vantul de vale, ce se face simtit la Hilita si Covasna, are actiune asemanatoare foen-ului, topind zapezile.

Factorii geografici locali influenteaza in mod diferit valoarea si regimul elementelor meterologice, contribuind la individualizarea unor tipuri de microclimate: de ses aluvial, de vai mici, de versant (cu expozitie estica, nordica, sudica), de platou (defrisat, cu padure).

Padurile de foioase acopera versantii nordici si dealurile din sud, sud-est (gorun, fag, frasin, carpen, tei) precum si zona de nord-est a comunei (stejar, goruni). Padurile, fiind in mare parte luminoase, permit o buna dezvoltare a stratului ierburilor, de primavara timpuriu, pana in toamna. Dupa ultimele defrisari, in Padurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud si nuc, in Padurea Albina nuc, iar in padurea Rotari salcami, stejar, gorun, frasin. O mare parte a fondului funciar neagricol il reprezinta padurile.

Padurile si pajistile din zona adapostesc o fauna bogata. Dintre mamifere, mai raspandite sunt caprioara, cerbul, porcul mistret, iepurele, veverita, vulpea, hermelina, dihorul si pisica salbatica. Mai putin reprezentati sunt lupul si jderul. Dintre reptile intalnim vipera neagra, sarpele de padure, naparca si soparla. Pasarile se gasesc in numar destul de mare. Ratele si gastele salbatice, livita, barza alba, starcii si pescarusii au o prezenta pasagera. In crangul de padure de pe Dealul Rotundu si Coasta Prutului au fost colonizati fazani.

Terenurile agricole ocupa peste 70% din suprafata comunei, avand un potential natural de fertilitate diferit. Solurile cu pretabilitate foarte buna pentru culturile de grau si cele cu pretabilitate buna, cu limitari reduse ocupa 19% din totalul agricol. Terenurile cu pretabilitate mijlocie, limitari moderate ocupa 22% din agricol. Suprafetele cu pretabilitate redusa, limitari severe ocupa 35% din agricol si cuprind solurile din lunca Jijiei, cu nivel freatic ridicat. Terenurile cu limitari foarte severe (zone mlastinoase, erodate) ocupa 10% din totalul agricol. Restul suprafetei agricole reprezinta terenuri in panta, ocupate cu vii si livezi.

top

Religia si traditiile locuitorilor

Religia dominanta in comuna este crestin-ortodoxa. Viata religioasa este desavarsita prin existenta a cinci biserici ortodoxe. Lacasele de cult din Covasna (biserica de lemn Sfantul Nicolae, an 1739) si Costuleni (biserica Sfantul Nicolae, an 1795) sunt monumente istorice. Invatamantul primar si gimnazial este sustinut prin cele trei scoli primare (din satele Alexandru cel Bun, Valcelele si Brosteni) si trei scoli gimnaziale (in satele Costuleni, Borsa, Iacobeni). Pentru copiii prescolari sunt patru gradinite. In cele trei biblioteci scolare si la biblioteca comunala sunt peste 14.500 de volume.

Habitatul este foarte diversificat. Exista case taranesti, specific centrului Moldovei. Suprafata locuibila pe fiecare locuitor depaseste 27 metri patrati.

Cresterea animalelor (bovine, porcine si in special ovine) reprezinta o ramura a agriculturii cu o bogata traditie in zona. Comuna dispune de un bogat fond furajer natural important, ceea ce a favorizat dezvoltarea acestei indeletniciri. Piscicultura si pescuitul sunt activitati specifice comunei, avand in vedere numarul mare de balti si iazuri amenajate, la care se mai adauga si luciu de apa din acumularea Halceni. Ferma piscicola de la Costuleni are o importanta productie de peste (crap, caras, lin, fitofag).

Pe raza comunei se gasesc o serie de unitati industriale si comerciale, precum: Sectia mecanica IMAIA, baza Costuleni ROMCEREAL, Sectia de transformare de 110 KW, Statia de epurare, Statia de tratare, mori de porumb si grau, brutarii, prese de ulei, cooperative de credit, peste 35 de societati comerciale si asociatii familiare s.a.

top